| Pregateste-ti casa de sarbatori! | |
|
In asteptarea Sarbatorilor de iarna, trebuie sa ne pregatim cum se cuvine
Pentru ca Nasterea Domnului si Anul Nou, alaturi de Inviere (Sf. Pasti) sunt cele mai mari sarbatori ale crestinatatii, se cuvine sa le asteptam si sa le intampinam cum se cuvine. Totul trebuie sa imbrace haina noua, de sarbatoare, deci si casa fiecaruia dintre noi. Pentru aceste evenimente, ne pregatim din timp si nu oricum. Vrem ca totul in jurul nostru sa poarte mireasma sfintelor sarbatori. Facem curatenie generala, apoi ne procuram cele necesare, dar nu numai de-ale gurii ci si lucrusoare care sa scoata in evidenta farmecul si magia evenimentelor sarbatorite. Deci verificam ce mai putem folosi din anii trecuti pentru impodobirea bradului si a casei si luam aminte la ce mai trebuie sa adaugam la ceea ce avem sau s-a degradat si ni le procuram.
Eu si sotul tinem foarte mult ca intreaga noastra casa (apartament), sa poarte amprenta acestor sarbatori in fiecare an, dar de fiecare data sa avem ceva in plus, mai frumos, mai semnificativ, drept recunostinta ca am mai parcurs cu bine un an si vom intra in altul, pe care-l speram si mai bun, mai prosper si binecuvantat de Cel a Carui nastere o sarbatorim.
Nicicand in apartamentul nostru n-a fost atat de frumos ca-n anul trecut (si nu doar pentru ca a fost primul Craciun in trei, avandu-l si pe fiul nostru alaturi, care in seara de Craciun a implinit 6 luni): brad pana-n tavan, bogat impodobit si luminat, la fel si balconul, cu beculete si ghirlande colorate, o splendida coronita de Craciun pe o masuta tot atat de frumoasa si elegant imbracata, toate aceste alaturi de bunatatile de pe masa si musafirii-colindatori.
Imi amintesc insa cu nostalgie si v-as impartasi tuturor, imaginile inca vii de la Craciunul de la tara, din vremea copilariei mele. N-aveam ghirlande de becuri in ferestre, ci muscate grase si inflorite si, in dreptul uneia din ele, ca sa se vada si de-afara, pomul de Craciun, un bradut adus chiar de bunicul din padure. In ramurile lui, bunica, mama si noi, copiii, atarnam cu mare bucurie mere rosii si galbioare din gradina, nuci vopsite cu lunar argintiu (solutie pentru improspatat aspectul usilor de la sobe si a burlanelor), figurine din turta dulce cu scortisoara, coapte acasa, in cuptor ori cumparate din targ, care erau si mai frumoase pentru ca aveau coca colorata si lipite pe ele capsoare de papusele, ingeri si mosi, desenati in culori si poleiti sau decupati de undeva. Alte podoabe de pe-atunci erau bombonele de zahar ars, topit pe soba si taiat apoi in cubulete, pe care le imbracam in hartie creponata colorata, franjurata la capete cu foarfeca. Staniol se gasea rar, iar cand se gasea, se pastra din an in an. Faceam apoi, tot din hartie colorata sau staniol (cand aveam), stelute ingenioase, le ansamblam mai multe la un loc, in buchetele si in cetina bradului aratau nemaipomenit. Si inca ceva, ce nu pot sa uit: ghirlandele de floricele (popcorn), de-a dreptul fermecatoare, ce se puneau la sfarsit pe Pomul de Craciun. Ca si adusul bradului din padure, si treaba cu floricelele (noi le spuneam "cocosi"), tineau de bunicul. Ni le facea in preajunul Craciunului, un castron mare, din care mai sterpeleam cate-un pumn si noi, copiii, ca erau buni, aromati si calzi. Deci bunicul ne facea floricelele, afara, deasupra unui foc mare din tulpini uscate de floarea soarelui si de porumb, intr-un ciur mare cu coada, pe care-l misca deasupra focului sau in casa, pe soba, iar bunica si mama le insirau pe ata, ca margelele, apoi le adaugam in ramurile bradului, ca ultime ornamente, alaturi de cateva lumanari mici, pe care le aprindeam cand veneau colindatorii si la care trebuia sa fim cu mare bagare de seama, sa nu aprindem bradul. Bradul nostru de atunci, ca si al multora din generatia mea sau a altora de dinainte, nu era atat de stralucitor la vedere, ca cel de astazi, dar, in semnificatii, era la fel de bogat. In plus: i se puteau manca aproape toate "podoabele", pe cand la cel de azi, nu. Un astfel de bradut, aroma fara pereche a gutuilor de pe grinda casei, a colaceilor si cozonacilor proaspat scosi din cuptor, a sarmalelor ce clocoteau pe soba si a celorlalte bunatati traditionale noua, romanilor, in toate timpurilor, toate invaluite in murmur de colinda si rugaciune, intregeau si atunci, atmosfera de sarbatoare a sfantului Craciun. Sunt amintiri pioase, ce vor ramane mereu vii in sufletul meu.
Marturisesc ca, la fel ca-n fiecare an, asteptam cu nerabdare sfintele sarbatori, pe care ne vom stradui sa le facem si mai frumoase si, mai ales, mai bogate in trairi si ganduri bune, asa cum calitatea de „crestin” ne-o cere.
|
|
* autorul declară că acest articol îi aparţine în totalitate. |
| |
| Articole similare: |
| Se apropie luna..., Votati-l pe Mos CRACIUN!, Omul care esti, Primul Craciun, Mugurii de brad, Muraturi asortate, in..., Legenda Craciunului (Sau..., Primiti cu Steaua?, Cand vine tati?, Sarbatoarea Craciunului..., Despre Sfanta sarbatoare..., Sculati gazde, nu..., Craciunul copilariei mele, Magia copilariei de..., Sa ne pregatim copiii si..., Figurinele lui Deborah..., Scrisoare catre Mos..., Compunere , Povestea primelor daruri... |
|  | Recomandă unui prieten | |
 | Top colaboratoriFebruarie | |
 | Cele mai recente articole |
|
- 25 vizualizări
- 26 vizualizări
- 61 vizualizări
- 20 vizualizări
- 108 vizualizări | |
 | Gluma zilei | Mercedes Vito
O blonda si iubitul ei se plimbau.La un moment dat,iubitul vede o masina [...] |
|
 | Jocuri | Toată lumea se joacă indiferent de vârsta.
Incearcă şi tu jocurile recomandate de comunitatea noastră | Deluxe Pool |
|
|
| | Pentru comunicare şi promovare în site-ul Ceimici.Ro vă rugăm să trimiteţi informaţiile şi materialele la adresa: or.araesid@araesid |
|
Comentează
Recomandă
