Logo
img
img
HomeimgArticoleimgGrădiniţeimgConcursuriimgComunitateimgDesene de coloratimgVideoimgJocuriimgConversaţiiimgTeste
AcasăArticoleViata de familieCu drag, despre cei miciDespre vremurile de altadata
img img img img img
img
img
img
Comentează img Recomandă img
Trimite
img
Tipăreşte
img
10,00
11 voturi
1745 afisări
img
img
img
img img img img img

Despre vremurile de altadata

Articol adăugat de Rodica Puscasu  Offline la 20 ianuarie 2011*
Tags:

parinti

,

bunici



Exista oameni in viata noastra, pe care, in copilarie, ii credem nemuritori..

"Sa dea Dumnezeu o ploaie mare, sa fugiti, maica, fiecare pe la casele voastre!" - asa ii apostrofa tanti Adela pe cativa copii care mereu aruncau cu mingea in straturile ei de legume. Mare era distractia cand tanti Adela iesea furioasa din cerdac, amenintandu-i cu toiagul.
Impreuna cu sora mai mare si fratele mai mic, pandeam de dupa gardul nostru. Poate ca am fi intrat si noi in joc, insa tata ne-a spus sa nu radem de oamenii batrani...si ne-a spus-o doar o singura data. Cuvantul lui era litera de lege pentru noi, iar tanti Adela ne aprecia cumintenia si ne lasa, seara, sa culegem nucile din ograda ei.
La scurt timp dupa revolutia din '89, batrana tanti Adela s-a stins. Mi-a fost tare greu sa nu-i mai aud glasul rasunand pe ulita noastra; intotdeauna au fost oameni pe care, copil fiind, ii credeam nemuritori. Sunt zile cand ploaia imi aduce aminte de cuvintele, de furia ei...de toiagul acela care a ramas mult timp in cerdac...fara stapan.
Astazi, pe locul unde altadata cautam nucile ca pe niste comori, troneaza vile somptuase, iar ulita noastra de altadata este acum un spatiu cimentuit, unde seara se aduna copiii si schimba impresiile despre ultimele jocuri pe calculator. Iar cand se face tarziu, se aud glasuri de bunici care isi cheama nepotii acasa...multe s-au mai schimbat in satucul in care m-am nascut...si nu stiu daca este bine sau rau, am doar acel gol in suflet, sentimentul ca am pierdut ceva, am pierdut poate farmecul copilariei, al oamenilor de altadata...pe care, copil fiind, ii credeam nemuritori..


* autorul declară că acest articol îi aparţine în totalitate.
img img img img img
img
img
img
img
img
img
img img img img img
img img img img img
img
img
img
Comentarii
Răspunde

img img img img img
img
img
img
Atenţie
- Trebuie să te autentifici pentru a putea scrie comentarii
- Nu ai cont? Click aici pentru inregistrare

- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
img
img
img
img img img img img
Comentariul tău:
- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
Click aici pentru a te autentifica
img
img
img
img img img img img
Articole similare:
Padurea, prietena...,  Bona, bunici sau...,  In vacanta, la mare, la...,  Alimentatia copilului de...,  Sfarsit de vacanta ,  Retrospectiva vietii,  Bucuria de-a fi bunic,  Vacanta de vara,  Familia si fericirea ei,...,  Cat timp petrecem cu...,  Gradinita de acasa,  Gânduri de părinte,  Persoanele care au grija...,  Identificarea cu un sex....,  Disciplina fara tipete,  In excursie cu parintii,  Cum sa iti inveti...,  Invata copilul sa...,  Patru combinații cu...,  Influenta televizorului...

 
SUS