O scrisoare catre doamna invatatoare care ne-a calauzit pasi spre lumea cunosterii,cea care ne-a invatat sa formam cuvinte, propozitii, rime, citit.
De ziua invatatoarei
Cand am pasit intaia oara,
Am fost primiti de-o zana.
Ea ne-a invatat sa scriem, sa citim
Ne-a dat putere.
Ea este a doua mama
Ce ne indruma pasi,
Spre glorie, spre cunoscut,
Spre o lume minunata.
Privirea ei patrunzatoare
Ne-a inspira a scrie
Aceasta mica poezie,
De noi, copiii ei.
Cand am citi-o, o priveam
vedeam la coltul ochilor o lacrima
Si ne gandeam la ea,
Ca si la mama.
Cu suflet bland si iubitor
Ce isi indeamna puii
Sa invatati copii mei
Ca nu-i nimic mai bun pe lume.
Noi ascultam cuvantul ei
Fiind fascinati de glasul ei
Si de alintul ce noua ni-l dadea,
Asa cum ni-l da mama.
Noi, va dorim in dar
Cuvintele invatate,
Sa va dea Domnul Sfant
Multi ani si sanatate.
|