Logo
img
img
HomeimgArticoleimgGrădiniţeimgConcursuriimgComunitateimgDesene de coloratimgVideoimgJocuriimgConversaţiiimgTeste
AcasăArticolePsihologia copiluluiTraumele copiluluiAnxietatea de separare la copii si adolescenti
img img img img img
img
img
img
Comentează img Recomandă img
Trimite
img
Tipăreşte
img
0,00
0 voturi
1896 afisări
img
img
img
img img img img img

Anxietatea de separare la copii si adolescenti

Articol adăugat de IULIANA PASARIN  Offline la 03 mai 2012*


Au fost sau sunt momente in care copilul dumneavoastra nu vrea sa se desparta de dumneavoasta? Cand il duceti la gradinita/scoala se prinde de hainele dumneavoastra si nu vrea sa va lase sa plecati? In casa va urmeaza peste tot, chiar si daca mergeti

Ce este anxietatea de separare?

Anxietatea de separare este caracterizata prin anxietate/teama in legatura cu separarea de figurile parentale/persoana de care copilul este atasat si apare de regula in copilarie, motiv pentru care este inclusa in spectrul tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar, in copilarie sau adolescenta.

 Este normala anxietatea de separare la copil?

Este normal ca prescolarii si copii cu vaste mici sa manifeste un grad de anxietate in cazul separarii de persoanele de care sunt atasate, care le ingrijesc. Insa atunci cand copilul işi face mai multe griji decât ceilalti copiii de aceasi varsta, putem sa vorbim de o tulburare de anxietate de separare. Aceste griji il pot copleşi pe copil, chiar şi daca este vorba d o scurta separare de figura parentala (a ingrijitorului primar), cum ar fi sa mearga la şcoala, sa mearga la culcare sau chiar sa stea in casa când parintii lui sunt implicati in treburi gospodareşti in jurul casei sau chiar in casa intr-o alta incapere. Teama copilului poate fi irationala, uneori copilul temându-se ca parintele sa nu se imbolnaveasca sau sa nu moara.

 Adolescentii si anxietatea de separare

Adolescentii cu anxietate de separare merg şi ei la extreme dorind sa fie mereu in casa lor si/sau alaturi de parinti. De obicei, refuza sa iasa cu prietenii lor sau se plâng de stari de rau când sunt separati de parinti şi/sau trebuie sa plece din casa. De regula, copilul tolereaza mai bine separarea de un parinte fata de separarea de celalalt (de obicei este mai ataşat de mama).

 Simptomele pe care copii cu tulburare de anxietate de separare le dezvolta sunt:
- teama exagerata când pleaca de acasa sau de lânga parinti (ingrijtorul primar)
- griji persistente şi teama ca ceva rau se poate intâmpla parintilor lui sau lui insuşi, cat timp vor fi separati
- refuzul de a merge la gradinita/scoala apare de multe ori, din cauza grijii cu privire la separare
- copilul are dificultai in a dormii singur pentru ca nu vrea sa se desparta de parinti (de obicei de unul din parinti)
- se plange de stare de rau fizic, de dureri de cap, de burta, stari de greata atunci cand se afla separat de persoana de care este atasat

 Anxietatea de separare poate aparea dupa unele evenimente stresante cum ar fi: moartea unei rude sau a unui animal favorit, maladia unui copil sau a unei rude, schimbarea şcolii, mutarea intr-un cartier nou sau imigrarea. Debutul poate avea loc inca din perioada preşcolara, dar poate surveni oricând inainte de etatea de 18 ani, insa debutul dupa adolescenta este rar.

 Sugestii pentru parinti

Mai jos am sa enumar cateva modalitati in care puteti sa il ajutati pe copilul dumneavoastra in cazul anxietatii de separare:
- calmul si empatia pe care o manifestati fata de copil il va ajuta sa se adapteze mai usor la noile situatii care implica separare
- faceti-va timp si ascultati-va copilul, incurajati-l sa va spuna ce simte, cum se simte atunci cand este separat de dumneavoastra
- amintiti-i copilului ca a supravietuit şi nu s-a intâmplat nimic când v-ati despartit ultima data
- incurajati copilul sa mearga sa se intâlneasca cu prietenii lui, dar fara sa il presati.
- incercati sa ii povestiti despre copilaria dumneavoastra si despre faptul ca erau sitatii in care si dumneavoastra va era greu sa va despartiti de parinti /frati si cum reuseati sa treceti peste aceste stari
- invatati tehnici de relaxare pe care sa le exersati impreuna cu copilul si incurajati-l sa le faca singur
- incurajati-l sa mearga la gradinita/şcoala şi accentuati partile pozitive ale acestei activitati
- recompensati-i eforul chiar şi atunci când vedeti o imbunatire cât de mica, apreciati-i efortul şi reuşita.

 

Bibliografie: ICD-10, Editura AllEducational


* autorul declară că acest articol îi aparţine în totalitate.
img img img img img
img
img
img
img
img
img
img img img img img
img img img img img
img
img
img
Comentarii
Răspunde

img img img img img
img
img
img
Atenţie
- Trebuie să te autentifici pentru a putea scrie comentarii
- Nu ai cont? Click aici pentru inregistrare

- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
img
img
img
img img img img img
Comentariul tău:
- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
Click aici pentru a te autentifica
img
img
img
img img img img img
Articole similare:
Anxietatea generalizata...,  Tulburarea de anxietate...,  Unde pleci, mami?,  Cum să-ţi laşi copilul...,  Relationarea si...,  Ateliere de creatie...,  Figurinele de colorat,  Cat timp petrecem cu...,  Fobia sociala la copii,  Limbajele de iubire ale...,  Stresul la cei mici...,  Beneficiile sportului in...,  Top 10 idei de cadouri...,  Kinodiseea - un...,  Cind incep copiii sa ne...,  Jocul - serviciul celor...,  Beneficiile practicarii...,  Imunitatea la copii,  Supa pentru mofturosi,  Alunga nervozitatea !

 
SUS