Logo
img
img
HomeimgArticoleimgGrădiniţeimgConcursuriimgComunitateimgDesene de coloratimgVideoimgJocuriimgConversaţiiimgTeste
AcasăArticolePsihologia copiluluiTraumele copiluluiAgresivitatea la copii
img img img img img
img
img
img
Comentează img Recomandă img
Trimite
img
Tipăreşte
img
10,00
4 voturi
3525 afisări
img
img
img
img img img img img

Agresivitatea la copii

Articol adăugat de Gabriela Elena Dinu  Offline la 28 aprilie 2010*


Copiii fac fata unor situatii familiale si scolare tensionate prin comportamente agresive. Uneori copiii folosesc comportamentele agresive pentru a castiga o identitate proprie, alteori se simt pur si simplu neglijati.


Comportamentul agresiv are in timp efecte negative si duce la deficiente in modalitatile de rezolvare a situatiei conflictuale.

        In general, copii agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauza conflictelor in familie.

   Agresivitatea copilului se poate manifesta inca din perioada de sugar, cand acesta isi manifesta furia (in special baietelul), continuand cu copilaria mica, in care apar conflicte in special intre copiii de acelasi sex, apoi cu  varsta scolara, cand baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele agresivitatea indirecta.
Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsiv, neplanificat).  De multe ori, insa, agresivitatea este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta. Copiii din acesta categorie nu au incredere in ceilalti , se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comportament agresiv de preventie caracterizat prin izbucniri de furie . Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari , incercand sa castige respect cu ajutorul agresivitatii. Cand copiii agresivi obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii.
Metodele educative nepotrivite utilizate de parinti , caracterizate prin amenintari vagi si inconsecventa intaresc agresivitatea copilului.Deasemenea, statusul social scazut al familiei constituie un factor de risc, fiind asociat cu competente sociale deficitare si un comportament de disciplinare problematic. Conflictele conjugale pot determina o crestere a stresului familial si duc la respingerea copilului de catre parinti.
Cand comportamentul agresiv al copilului apare in copilaria timpurie ,parintii trebuie sa ia masuri preventive si terapeutice de corectare a acestuia, in caz contrar copilului ii vor lipsi mai tarziu abilitatile social-emotionale cu ajutorul carora sa construiasca relatii si sa se integreze in grup.
 Specialistii considera ca in aceasta situatie este necesara o consiliere a parintilor si a familiei, stiut fiind ca agresivitatea copilului este conditionata de mediul in care traieste. In cadrul acestei consilieri parintii invata sa-i faciliteze copilului un comportament nou, mai putin agresiv, iar pe de alta parte copilul este abordat ca si individualitate.
Cand copilului nu ii este acordata atentia necesara la primele semne ale agresivitatii ,el poate fi respins de cei de aceeasi varsta cu el si se poate simti izolat social, avand in acelasi timp si esecuri scolare. Astfel, el isi  cauta sustinerea printre copiii care prezinta aceleasi manifestari problematice ca si el, il accepta   si- i intaresc si mai mult agresivitatea , intrand intr-un cerc vicios din care cu greu mai poate iesi. Comportamentul agresiv are in timp efecte negative si duce la deficiente in modalitatile de rezolvare a situatiei conflictuale.
In general, copii agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauza conflictelor in familie.
Agresivitatea copilului se poate manifesta inca din perioada de sugar, cand acesta isi manifesta furia (in special baietelul), continuand cu copilaria mica, in care apar conflicte in special intre copiii de acelasi sex, apoi cu  varsta scolara, cand baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele agresivitatea indirecta.
Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsiv, neplanificat).  De multe ori, insa, agresivitatea este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta. Copiii din acesta categorie nu au incredere in ceilalti , se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comportament agresiv de preventie caracterizat prin izbucniri de furie . Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari , incercand sa castige respect cu ajutorul agresivitatii . Cand copiii agresivi obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii.
Metodele educative nepotrivite utilizate de parinti , caracterizate prin amenintari vagi si inconsecventa intaresc agresivitatea copilului.De asemenea, statusul social scazut al familiei constituie un factor de risc, fiind asociat cu competente sociale deficitare si un comportament de disciplinare problematic. Conflictele conjugale pot determina o crestere a stresului familial si duc la respingerea copilului de catre parinti.
Cand comportamentul agresiv al copilului apare in copilaria timpurie ,parintii trebuie sa ia masuri preventive si terapeutice de corectare a acestuia, in caz contrar copilului ii vor lipsi mai tarziu abilitatile social-emotionale cu ajutorul carora sa construiasca relatii si sa se integreze in grup.
 Specialistii considera ca in aceasta situatie este necesara o consiliere a parintilor si a familiei, stiut fiind ca agresivitatea copilului este conditionata de mediul in care traieste.
In cadrul acestei consilieri parintii invata sa-i faciliteze copilului un comportament nou, mai putin agresiv, iar pe de alta parte copilul este abordat ca si individualitate.
Cand copilului nu ii este acordata atentia necesara la primele semne ale agresivitatii ,el poate fi respins de cei de aceeasi varsta cu el si se poate simti izolat social, avand in acelasi timp si esecuri scolare. Astfel, el isi  cauta sustinerea printre copiii care prezinta aceleasi manifestari problematice ca si el, il accepta   si- i intaresc si mai mult agresivitatea , intrand intr-un cerc vicios din care cu greu mai poate iesi.



* Sursa articolului: Rizeanu Steliana - psiholog
img img img img img
img
img
img
img
img
img
img img img img img
img img img img img
img
img
img
Comentarii
Răspunde

img img img img img
img
img
img
Atenţie
- Trebuie să te autentifici pentru a putea scrie comentarii
- Nu ai cont? Click aici pentru inregistrare

- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
img
img
img
img img img img img
Comentariul tău:
- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
Click aici pentru a te autentifica
img
img
img
img img img img img
Articole similare:
Esti atent la ce...,  Violenta la televizor,  Nevoia sau dorinta –...,  Curs interventii copii...,  Relationarea si...,  Ateliere de creatie...,  Figurinele de colorat,  Cat timp petrecem cu...,  Fobia sociala la copii,  Limbajele de iubire ale...,  Stresul la cei mici...,  Beneficiile sportului in...,  Top 10 idei de cadouri...,  Anxietatea generalizata...,  Kinodiseea - un...,  Cind incep copiii sa ne...,  Jocul - serviciul celor...,  Beneficiile practicarii...,  Imunitatea la copii,  Anxietatea de separare...

 
SUS