Sarbatoarea Pastelui nu este una izolata, ci antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendar, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului.
Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin.
Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei. Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de insurat, "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat.
Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit.Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin.
Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga:

"Sa piara cu tine
Tot ce-i rau in mine
Si sa fie luminat
Cum am fost inturnat."
                          
Sfarsitul era, fireste, hora.

Obiceiului traditional dobrogen, dupa dictionarul « Obiceiuri populare de peste an » de Ion Ghinoiu, este descris astfel : « Cucii » reprezinta un ceremonial de fertilizare si purificare a spatiului si timpului  in prima zi dupa Lasatul Secului de Paste, prin practica magica a Batutului Ritual, practica implinita de feciorii si barbatii tineri mascati in ciudate reprezentari zoomorfe. Ceremonialul este o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul-estul tarii. « Cucii » alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului, uneori in ziua Lasatului de Sec, dupa copii, femei, barbati pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. Seara se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora.
Prin intermediul mastii,  « cucul »  alunga cu zgomotul clopotului, spiritele rele,gonea boala.

Consider ca pastrarea si promovarea obiceiurilor populare traditionale reprezinta o datorie a fiecarui dascal, a fiecarui roman in parte, mai ales cand in ultima vreme se vorbeste tot mai mult de globalizare. Traditiile seculare ale neamului romanesc reprezinta identitatea, radacinile noastre. Pastrarea acesteia, a valorilor noastre culturale, se transforma intr-o tinta fundamentala a scolii. Copii trebuie apropiati de aceste valori nu numai in familie ci si in scoala in cadrul activitatilor curriculare si extracurriculare, sau a unor proiecte de anvergura locala, nationala, internationala. Apropierea copiilor trebuie facuta in functie de nivelul de varsta, de particularitatile psiho-fizice caracteristice.
La clasele mici, dramatizarea unor obiceiuri traditionale constituie o modalitate surprinzator de atractiva. 

« CUCII »

Obicei traditional dobrogean dramatizat

Autori : Inst. Bohalteanu Ionica

Personaje : strabunica, nepotii, craiasa, Mutul, nevasta Mutului, cucii.

Decoruri : interior de casa taraneasca, curtea cu fantana.

Strabunica toarce, copii se joaca.     

–     Dragii maichii, potoliti-va oleaca si ascultati ce va spune baba.
–     D-apoi strabunica, ne mai spui o data povestea ,, Cucilor’’ ? Aseara adormiram si n-aflaram cum se sfarsi...
–    Cuibariti -va roata si ascultati...Demult, demult, cine stie cand va mai fi fost si asta, intr-o buna dimineata, sabia primaverii a despicat plumbul de sus si vant cald de miazazi a umplut lumea.
–    Cam asa pe vremea asta, nu ?
–    Intocmai in prima dimineata dupa Lasatul Secului de Paste se-adunau ,,cucii’’ cei cu juramant, la fantana fermecata, pana a se ivi soarele si-a se ridica biruitor in seninatatea cerului.
–    De ce se adunau ei asa cu noaptea-n cap ?
–    Taman inainte de cantatul cocosilor de dimineata, din apa fantanii, se plamadea o mandrete de fata ce da ,,cucilor’’ puteri magice, sa-i ajute pe oamenii nevoiasi.
–   Si daca-s asa buni, precum spui, aducatori de sanatate si noroc, de ce-s asa...,,cucii’’astia ?
–   Urati ?!Ca sa sparie acele duhuri rele ce bantuie si invrajbesc oa-menii.
–   Dar de grait, de ce nu graiesc ?
–   Graiau ei vorba aleasa, de feciori cumpatati si harnici, dar in schimbul puterilor tamaduitoare isi pierdeau glasul pana sara cand in ograda Mutului se incingea o hora roata.
–   Strabunica, fa mata ce-oi face si pune sa apara din fantana noastra acea craiasa a apelor. Asa om invata si noi ,s-om duce datina mai departe.
–   Fiti cu luare aminte si nu ma-ntrerupeti...

(Batrana descanta fantana cu fir de busuioc)

De jalea zilelor meleee,
Plang pe apa valureleee,
Pasari mici in cuibureleee –
Fantanita – apa lina
Adu-mi ceasul de hodina
Si din apa ta curata
Naste – acum o mandra fata.
Cu trup lin de ses intins,
Si cu spic la brau-i prins.
Iar in paru-i de codana
Stralucire de naframa.
Tot sa cati sub Sfantul Soare
Nu afli mai mandra floare.
Fata alba ca si crinul,
Ochii limpezi ca sarinul.

(Copiii se minuneaza de aparitia craiesii.)

–    Ia te uita ce minune
      Din adancuri, uite vine !
–    Rozmarin si tu cicoare
      Mai primiti inca o floare ?
–    Parca-i lujer de lumina
      Aninat lang-o sulfina.

(,,Cucii’’ incep sa se adune la fantana, iar craiasa le da puteri magice atingandu-i cu busuioc.)

–      Fecioras, fluier de soc
Umple vatra de noroc !
Fecioras, cu ageri pasi
Ia curajul de la daci !
Vrednic sa iti fie pasul,
Mut de-acum ramaie glasul.
Graiul de tine stiut
Uita-l acu la rasarit.
Foie verde mar muntos
Fii la minte sanatos !
N-a fi astazi, n-a fi maine
Un viteaz asa ca tine.
Lupta cat e de luptat !
Joaca cand e de jucat !
Pleaca, pleaca, nu mai sta !
Inapoi nu te uita !
Iara pana-n seara,
Alunga orice boala!
Da noroc si sanatate,
Sa aiba lumea de toate!

(,, Cucii’’ fara sa mai graiasca incep sa danseze in pasi de geampara,avand un conducator numit,, Mutul’’, ce le arata miscarile. Imita o batalie dintre cei drepti si cei pusi pe rele, apoi se risipesc pentru a implini ceea ce a prorocit craiasa.Batrana doreste sa atraga atentia acestora dezlantuindu-se intru-un joc cu batai din picioare si strigaturi.Vrea sa fie atinsa de puterea miraculoasa a,, cucilor’’si sa fie sanatoasa tot anul. )

–     Frunza verde de mohor
Bate –opinca , mai fecior !
Bate tare sa rasara
Busuioc de primavara !
Bate iute din picior
Pleaca boala din pridvor !
Tot pe loc si ia-o roata,
Sanatate si la baba !
Iar la anul care vine
Sa gasesti hambare pline.
Iu,iu,iu si iara iu !
Vine norocu’ acu’ !

(,,Cucii’’ alearga dupa copii,femei,barbati pe care incearca sa-i loveasca.Acestia in chiote si strigaturi se feresc, dar se si lasa atinsi. Odata cu lasarea serii acestia se aduna in curtea,,Mutului’’ si incing o hora mare.Nevasta,,Mutului’’ii serveste cu paine calda si vin, redandu-le acestora graiul.)

–     Frunza verde de cicoare,
Bun venit,mai sotioare !
Calda-i painea,rece-i vinul,
Bun primit e si streinul.
Tot asa cu voie buna,
Rai cu buni la-un loc se-aduna,
Iara lumea dintr-o data,
S-a trezit ca-i adunata.
Iara graiul cel pribeag,
La ficiori s-a prins cu drag,
Intr-o dulce imbratisare
Tresarind l-a lor chemare.

(,,Cucii’’ gusta din paine si vin,isi recapata graiul si hotarasc unde se vor intalni anul viitor.)

–      Hai, hai, hai si iara hai !
Ascultati aici la noi,
Pe copii i-am invatat
Obicei stravechi din sat.
Invatati acum si voi
Sa-l jucati ca pe la noi !
Nu-l lasati nicicand sa moara,
Sa-l jucam la primavara !