Logo
img
img
HomeimgArticoleimgGrădiniţeimgConcursuriimgComunitateimgDesene de coloratimgVideoimgJocuriimgConversaţiiimgTeste
AcasăArticoleIn vacantaPrin RomaniaSalina Targu Ocna
img img img img img
img
img
img
Comentează img Recomandă img
Trimite
img
Tipăreşte
img
9,18
344 voturi
16575 afisări
img
img
img
img img img img img

Salina Targu Ocna

Articol adăugat de Ana Zarioiu  Offline la 01 iunie 2009


Neaparat cand ajungeti in judetul Bacau sa vizitati Salina de la Targu Ocna. Chiar daca nu aveti probleme cu astmul sau respiratia, chiar daca sunteti sceptici sau claustrofobici.

OK, mi s-a parut mult sa dau 2*18 lei (cat este penrtu un adult) + 9 lei (cat este pentru un copil pana-n 14 ani).

Dar soferul microbuzului a fost simpatic, caci intrarea se face cu microbuz sau autobuz si dureaza cam 10 minute. Si intri in muntele de sare. Te termina mirosul de motorina arsa, dar incepi sa simti si miros de sare. E intuneric si din ce in ce mai frig (ma rog, noi am mers vara; afara 27 de grade, inauntru cam 14 grade). Din loc in loc, dupa colt, apar lumini, iar povestile cu fantome sunt foarte potrivite. Eu, sa fiu soferul, as povesti despre accidente in mina, despre detinuti ale caror suflete bantuie inca :) Ma rog, nu pentru toata lumea, doar pentru cine vrea.

Si totul este sare alb-gri. Cand te intrebi cat mai ai de mers si daca nu cumva o sa-ti cada totul in cap si daca sunt cutremure in zona Bacaului, ai ajuns.

Soferul te da jos din microbuz si te duce dupa o usa mare de metal. Si pleaca (incarcat sau nu cu alti oameni). Noi am fost miercuri, cred, spre ora inchiderii (programul de vizitare este 07:00 - 16:00; de fapt, 16:00 este ultima cursa de intrare, iar 16:45 este ultima cursa de iesire) si era aproape pustiu. Sare in toate partile. Si foarte inalt tavanul. Se trece iar printr-o usa mare, metalica. Si se aude muzica bisericeasca. Pe dreapta este Biserica cu hramul Sfintei Varvara (patroana minerilor, sarbatorita la 4 decembrie), sapata toata in sare. Impresionanta !
Apoi se intra in salina propriu-zisa. 2 culoare foarte largi se deschid in fata ochilor. Pacat ca se auzea foarte tare muzica populara de proasta calitate, care n-a tacut nicio clipa. Cred ca niste muzica simfonica in surdina ar fi fost mai potrivita. Sau linistea (pe care eu, bucuresteanca fiind, am ajuns sa o apreciez).

Muzeul Sarii e foarte slabut. Ma astepteam sa gasesc altceva decat planse, un tambal (parca tambal era...) vechi si cateva pungi de sare. Voiam flori de mina, sare cristalizata, un microscop prin care sa vedem cristalele... lucruri care sa-mi spuna ceva, care sa-l faca pe copilul meu sa fie interesat de chimie (cred ca noi, romanii, avem o mare problema in a vedea partea interesanta a lucrurilor: toate muzeele din afara sunt interactive. Imi cer scuze, o sa va povestesc pe scurt: in scoala generala, prin clasa a 6-a, nemaiavand profesoara de lucru manual, am facut electrotehnica si fetele. Nu voiam si i-am spus profesorului ca nu ma intereseaza materia lui, atunci cand m-a intrebat de ce citesc pe sub banca, in loc sa fiu atenta. La ora urmatoare a venit cu cateva minuni: o veioza care se aprindea cand bateai din palme, un casetofon care incepea sa mearga daca fluierai intr-un anume fel la el, o sonerie care suna daca aveai amprenta care trebuia. Si ne-a spus ca asta inseamna electrotehnica facuta asa cum trebuie. Ne-a impresionat, am fost atenti, am invatat cu totii, iar proiectul final l-am facut impreuna: becul care se aprindea cand bateai din palme).

Langa Muzeul Sarii (am uitat, intai e un cabinet medical, iar copilul meu nu intelegea de ce nu intram si acolo :D) este un magazin cu suveniruri. Vanzatoare este foarte draguta si amabila, dar are o gramada de chestii care nu au legatura cu salina. Cam slabut: scrumiere din sare (din astea am luat si eu), niste sare de baie, sare pur si simplu in sticle si niste sfesnice din sare. Nu tu bolovani de sare, nu tu sticlute mici, gen breloc. Si cam nimic... ieftin, pe care sa-l duci cadou acasa si sa spui: uite, mama, m-am gandit la tine cand eram acolo !

Apoi urmeaza un magazin cu restaurant. N-am stat, dar am inteles ca poti servi ceai, cafea, cacao calda si pungi de snacks-uri. Mese de ping-pong, teren de joaca pentru copii cu leagane, tobogan. O bucata de mocanita (sotul meu zicea ca are si parti reale, mie mi s-a parut facuta pentru copii) si un panou cu un ocnas, sa bagi capul propriu si sa-ti faci poze. Si a mai zis cineva ca era si un lac, dar nu l-am gasit. In schimb erau toalete.
Am facut poze cu sarea (am si gustat, bineinteles, si erau sarati peretii), am topait nitel, am inghetat si am pornit spre iesire. Eram ultimii vizitatori: noi si doua mamici cu 3 copii de vreo 2 ani, care venisera la tratament. Veneau la pranz si stateau pana se inchidea. Se jucau cu mingea, alergau; erau gros imbracati, iar copiii erau frumosi si cu obrajii rosii. Pentru ei era nemaipomenit, este sanatatea de care au nevoie. Pentru mine nu era asa grozav: ma ustura nasul si imi venea sa vomit de la gustul sarat pe care il simteam in fundul gatului.

Le-am luat si pe doamnele care lucrau in salina. Il intrebau pe sofer cum a fost azi afara: a fost cald? A plouat? Ca dimineata erau niste nori... :) Oare cum te obisnuiesti sa lucrezi in mina ?!
Drumul de intoarcere mi s-a parut si mai lung. Asteptam sa vad lumina soarelui.

Pentru mai multe informatii, intrati pe site-ul lor: www.salina.ro sau dati cautare pe net. Eu nu v-am spus decat cum am vazut eu lucrurile. Dar merita sa vedeti cu ochii vostri !


img img img img img
img
img
img
img
img
img
img img img img img
img img img img img
img
img
img
Comentarii
Răspunde

img img img img img
img
img
img
Atenţie
- Trebuie să te autentifici pentru a putea scrie comentarii
- Nu ai cont? Click aici pentru inregistrare

- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
img
img
img
img img img img img
Comentariul tău:
- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
Click aici pentru a te autentifica
img
img
img
img img img img img
Articole similare:
In plimbare prin......

 
SUS