Logo
img
img
HomeimgArticoleimgGrădiniţeimgConcursuriimgComunitateimgDesene de coloratimgVideoimgJocuriimgConversaţiiimgTeste
AcasăArticoleEducatia copiluluiMetodologia educatiei copiilorModelul
img img img img img
img
img
img
Comentează img Recomandă img
Trimite
img
Tipăreşte
img
8,82
37 voturi
2183 afisări
img
img
img
img img img img img

Modelul

Articol adăugat de Ana Zarioiu  Offline la 08 iulie 2009


Toata viata ne punem intrebari. Uneori gasim raspunsul la cei de langa noi, alteori il gasim in carti. Dar, de cele mai multe ori, gasim raspunsul in modelul parintilor si-n educatia pe care am primit-o.

Nici macar nu ne dam seama ca am pus o intrebare, ca am ales din mai multe variante.
De exemplu cand ne alegem partenerul. Probabil tine de hormoni, adica de chimie, dar asta este doar prima faza a unei relatii. Uitati-va la omul langa care ati ales sa traiti; intr-un fel sau altul este modelul mamei/tatalui. Sau exact opusul, in cazul in care aveti nemultumiri si frustrari. Si atunci gasiti in sufletul vostru si in trecut un alt personaj pe care il considerati model si v-ati ales partenerul dupa acesta (sau doar l-ati investit cu aceste calitati, desi el n-are decat o mica parte, ca de exemplu aspectul fizic).

Sau uitati-va la ceea ce gatiti sau preferati sa mancati. Fara sa vreti sunt bucatele ca la mama acasa. Mancaruri specifice Baraganului, cum sunt placintele cu branza sarata in foaie invartita sau ciorbita de stevie sau ostropelul de pui pe care le gatea bunica in vacante. Sau mancarea moldoveneasca, cu coltunasii cu branza si smantana si borsul indulcit cu sfecla rosie sau parjoale cu piure de cartofi si poale-n brau. Iar daca sunteti din Ardeal, cu siguranta preferatele voastre sunt prajiturile sofisticate cu crema de vanilie si lamaie, ciulamaua de ciuperci si ciorbitele cu multa smantana. Iar daca ati avut noroc sa fie din toate neamurile in familie si sa se gateasca bine, cu siguranta sunteti un pretentios si un gurmand. Exista oameni care nu amesteca mancarurile, pentru ca asa le servea mama acasa; exista oameni care sufera ca nu gasesc gogonele murate gustoase sau castraveti in saramura sau care, plecati pe alte meleaguri, nu se pot adapta mancarurilor din tara respectiva (indienii pe care ii stiu eu spuneau ca mancarea din Franta si din Thailanda este ingrozitoare).

Sau amintiti-va cum era casa de curata cand erati mici, mirosul de asternuturi uscate la soare si apretate sau mirosul de ceara de parchet sau cel de petrosin, cu care bunica mea dezinfecta cada o data pe saptamana. Sau mirosul de levantica din dulapuri (sa nu manance moliile hainele) sau de frunze de nuc (sa nu intre purecii in casa). Sau chiar mirosul de vin si de bere care ramanea pana dimineata cand se adunau sa sarbatoreasca ceva.

Si obiceiul povestii de noapte buna, citita sau spusa seara la culcare dupa dus (sau doar spalat pe dinti si pe picioare, ca nu era apa calda si nici gaze). Vocea calda a mamei sau bunicilor sau vocea groasa a tatalui, care se auzeau din camera de alaturi in momentele fericite ale copilariei.

Si daca n-ati avut toate astea, cu siguranta le vreti pentru copiii vostri. Cu totii avem lucruri bune, pe care le dorim si lor si lucruri rele de care vrem sa-i ferim. Fiecare alegere pe care o facem, de la cele ingrozitor de banale si cotidiene pe care le-am insirat mai sus si pana la cele complicate, precum daca alegem sa divortam sau sa iertam si sa lupam pentru casnicie sau daca alegem sa plecam din tara definitiv sau sa ne chinuim aici pentru a le oferi cat mai multe sau daca e bine ca mama sa lucreze sau sa stea acasa, este efectul experientei personale, dar mai ales a educatiei primite in copilarie.
Iar uneori un lucru simplu precum trebuie sa dorm 8 ore si sa mananc micul dejun, alaturi de trebuie sa fac ceva in viata, il pot feri de tentatia drogului, desi l-ati invatat (sau poate tocmai de aceea) sa-si traiasca viata si sa incerce experiente noi.

Eu cred ca este foarte important sa oferim copiilor nostri tot ce-am avut noi bun (chiar daca asta inseamna pentru noi ore mai putine de somn si o energie pe care uneori nu stim unde s-o gasim) si deschiderea sa poata intelege si alege cand vor fi mari. Caci ceea ce facem sau nu facem noi acum ca parinti pe ei ii va marca pentru toata viata.


img img img img img
img
img
img
img
img
img
img img img img img
img img img img img
img
img
img
Comentarii
Răspunde

img img img img img
img
img
img
Atenţie
- Trebuie să te autentifici pentru a putea scrie comentarii
- Nu ai cont? Click aici pentru inregistrare

- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
img
img
img
img img img img img
Comentariul tău:
- Toţi membrii de pe Diseara.Ro se pot loga pe acest site folosind aceleaşi date de utilizator pentru a comenta
Click aici pentru a te autentifica
img
img
img
img img img img img
Articole similare:
Pași de urmat dacă vrei...,  Cum sa cresti un CITITOR,  Întrebări încuietoare la...,  Cele mai mari 10 griji...,  Copiii si intrebarile lor,  Familia si fericirea ei,...,  Cu piticul la noaptea...,  Jocuri pentru copii,  Importanta cartilor in...,  De ce spun copii NU,  Vrei să fii prietenul...,  Despre lecturile...,  Aveti incredere in...,  Isteria Bakugan,  Cititul se poate invata...,  Aminteşte-i celui mic...,  Cat timp petrecem cu...,  Despre vremurile de...,  Gradinita de acasa,  Gânduri de părinte

 
SUS