Una dintre cele mai frumoase profesii este aceea de a oferi educaţie.
De mică doream să devin învăţătoare. Mi-am împlinit acest vis cu ajutorul sfaturilor primite de la părinţii mei. Admiram în clasele primare respectul pe care îl aveau părinţii pentru această instituţie educaţională. Mai târziu, în gimnaziu, îmi amintesc că atunci când trecea pe coridorul şcolii un profesor, elevii din preajma lui se dădeau la o parte şi scoteau mâinile din buzunare, lucru care în zilele noastre, cu nostalgie scriu, nu se mai întâmplă.
Iată-mă astăzi, după 23 de ani lucraţi în învăţământ (plus 9 ani meseria de părinte), admiraţia şi pasiunea mea pentru această meserie nu s-au diminuat, cu aceeaşi dăruire intru în clasă, cu aceiaşi ochi îi văd pe copii, care sunt la fel de inocenţi şi curioşi.
Cine a părăsit sistemul de învăţământ în această perioadă, cu siguranţă este potrivit în alt loc de muncă, însă oamenii care au rămas la catedră sunt înzestraţi afectiv cu un anumit har, acela de a fi fericiţi prin ceea ce oferă copiilor.
Regele Ferdinand spunea: "Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa". | 
Comentează
Recomandă
